De ce am aderat la Comunitatea Identitară

Cei ce au ochi să vadă pot vedea limpede că societatea, începând din școală, este contaminată de un virus total contra naturii, tiranic, în antiteză cu principiile pe care s-a clădit civilizația europeană. Conceput în laboratoarele Școlii de la Frankfurt, s-a răspândit iute prin instituții, presă, chiar divertisment, ajungând să afecteze viața fiecăuia dintre noi. Virusul se numește corectitudinea politică.

Sunt un tânăr care s-a născut după 1989, deci nu am prins regimul comunist. Am auzit povești, ca și alți tineri de vârsta mea, despre cum erau telefoanele ascultate, cum venea duba să te ia dacă vorbeai rău despre regim, cum erau deținuții politici torturați în temnițe. La vârsta adolescenței nu puteam concepe cum este să nu ai libertate de exprimare, ca orice adolescent eram rebel și spuneam lucruri trăznite.

Ultimii cinci ani au fost definitorii pentru decizia pe care am luat-o. Am văzut cum în țările occidentale, pe care colegii mei de clasă le numesc civilizate, diferite personalități, intelectuali sau simpli cetățeni sunt pedepsiți pentru opiniile lor. Am văzut cum poliția arestează nonagenari. Am văzut cum tineri, care pentru anumite postări pe Twitter, primesc vizite de la poliție, unii se aleg cu amendă, alții cu proces pentru discriminare, alții pentru limbaj de ură, pentru xenofobie, antisemitism și alte cuvinte cheie ale noului limbaj de lemn. Asta se întâmplă acum în vest. Deșteptul învață din greșelile lui, înțeleptul învață din greșelile altuia. Să privim occidentul și să fim înțelepți!

Când atrag atenția colegilor, prietenilor, uneori chiar și familiei, puțini sunt cei care înțeleg ceea ce se petrece. Și mai puțini sunt cei care iau atitudine dincolo de un like pe Facebook. Până am dat de Comunitatea Identitară, nu am cunoscut nici unul. Declicul s-a produs când mă plimbam pe stradă și mi-au sărit în ochi literele roșii de pe fundalu negru al unui abțibild. FII INCORECT POLITIC. Deasupra scria cu alb: Gândește liber! Dedesubt, Comunitatea Identitară.

Am rezonat cu acest mesaj simplu. FII INCORECT POLITIC. Un îndemn la gândire și la exprimare fără frică. I-am contactat pe Facebook și am avut o primă întâlnire cu un membru, apoi m-am întâlnit cu restul. Am cunoscut oameni care s-au imunizat la virusul corectitudinii politice, de la care am învățat multe lucruri interesante, pe care aș fi vrut să le învăț la școală. Am aflat adevăruri teribile, dar eliberatoare.

Este un sentiment călduros, să faci parte dintr-un grup format din tineri hotărâți, încrezători și vii, impulsionați de aceleași idealuri și motivați întru acțiune de cea mai pură dragoste, dragostea de Dumnezeu.

În sânul comunității poți spune fără rușine lucruri precum “Vreau să rămânem români!”, ” Îmi iubesc patria, îmi iubesc strămoșii și aspir să devin erou ca ei!”, “Mă opun colonizării României, mă opun degenerării morale și nu îmi cer scuze!” ,”Sunt pro viață, pro familie!”, șamd. Nu vei avea parte de priviri urâte sau acuzații de rasism, adică nu vei avea parte de reflexe pavloviene, ci de oameni care cu adevărat gândesc liber și te ascultă cu seriozitate dacă ai ceva de spus.

Am realizat că acest virus al corectitudinii politice a deturnat judecata oamenilor. Se pune o etichetă și se urmărește un automatism drept răspuns. De fapt ce înseamnă rasist? Dacă încrucișezi un măgar cu o iapă, iese un catâr. Dumnezeu, în înțelepciunea lui, ne transmite ceva. Catârul nu se poate înmulți. A dori să conservi rasele lăsate de Dumnezeu, a dori să trăiască atât albul, cât și negrul, nu poate fi ceva rău, oricâte acuzații de rasism aruncă jurnaliștii, aceste trupe mercenare de ocupație a opiniei publice.

Ședințele Comunității încep și se termină cu o rugăciune, sunt prilej pentru lectură, instrucție juridică, dezbateri și planuri care apoi devin acțiuni. În fond se face o educație cultural-sufletească și se pregătesc militanți naționaliști. Se pregătesc soldați în războiul ideologic, care ne cuprinde pe toți fără excepție, fie că vrem sau nu, fie că realizăm asta sau nu. Ni s-a declarat război, unilateral, nouă ca români și altor popoare europene. De fapt este un război mai vechi, care încă nu s-a terminat!

Naționalismul este expresia firească a unui popor care își cunoaște istoria, știe cine e, își cunoaște eroii și știe ce a sacrificat de-a lungul veacurilor ca să-și câștige dreptul de a exista. Un naționalist nu este caricatura penibilă prezentată la televizor, de skinhead tatuat, violent și incult. Am văzut cu ochii mei cum arată naționaliști, tineri curați, decenți și echilibrați, convinși de deșertăciunea materialismului, având elan și energie pentru a acționa în mod inteligent. De aceea am aderat la Comunitatea Identitară. Experiența avea să-mi confirme, am luat decizia corectă.

Unii colegi mi-au spus “De ce te agiți, oricum de unul singur nu poți face mare lucru.”, “Crezi că câțiva naționaliști vor rezolva ceva?” “Mai bine trăiește-ți viața și lasă preocupările astea”, “Nu te poți lupta cu sistemul corupt”. Nu mă interesează părerile unor fricoși. Nu mă interesează îndoielile unor impotenți. Când vrei să te înalți se găsesc alții să te tragă în jos.

Voința unui Om învinge îndoiala, credința lui învinge frica. În acest grup am cunosut Oameni. De când am intrat în Comunitatea Identitară, am participat la numeroase acțiuni, am văzut concret efectul faptelor noastre pe fețele unor familii apăsate de greutăți și sărăcie, cum se luminează când ne văd venind în ajutor cu alimente, aparate de bucătărie și obiecte de uz casnic.

Am simțit atmosfera de sărbătoare de la marșul pentru ziua națională, unde răsunau cântece patriotice, Hora Unirii, unde fluturau tricoloarele în aer, iar copiii se jucau sub marele steag desfășurat în centrul orașului Târgu Mureș. Unora dintre noi ne-au dat lacrimile, cu toții simțeam o mare bucurie că suntem români.

Am auzit clopotele catedralei din timpul mitingului pentru familie. Răsuna de dincolo de istorie, alarma vremurilor străvechi atunci când țara e cotropită. Astăzi cotropirea s-a făcut subtil, pas cu pas, fără bătălii în aer liber, ci prin viciu, prin ecrane, prin psihologie, prin limbaj de lemn, prin apatia românilor, prin comfort și lene.

Am avut parte de clipe memorabile și am dobândit un lucru prețios, sentimentul că nu trăiesc degeaba! Prin aportul meu, contribui activ la lupta lui Avram Iancu, sufletul meu se află lângă sufletul lui Mihai Eminescu, cred în același Dumnezeu ca Mihai Viteazu, particip alături de alții ca mine la construcția unei Românii curate, vii și puternice, ca soarele sfânt de pe cer!

Sunt conștient că această construcție nu va fi terminată rapid. Suntem într-o situație unică în istoria națională, pe muchie de cuțit, în joc fiind viitorul nostru ca neam, primejdia de astăzi e mai mare ca nicicând, pentru că, treptat, românul își pierde identitatea pe care a avut-o mereu și cu ajutorul căreia a supraviețuit în istorie.

Camarazii pe care i-am cunoscut în Comunitate luptă tocmai pentru a păstra această identitate, atât de vitală pentru viitorul nostru. Depun eforturi pentru a trezi societatea din somnul cel de moarte, în același timp fac educație sufletească, apără tradiția creștină și promovează cultura românească autentică. Militantismul este practicat nu din demagogie politicianistă, ci din convingere și spirit de jertfă, conștienți de pilda meșterului Manole. Într-o epocă în care valorile sunt inversate și creierele circumcise, o mână de oameni pornesc cruciada contra ordinii mondiale.

De aceea am aderat la Comunitatea Identitară!

Vasile COBZARU