Comunitatea Identitara România
La începutul lunii Februarie 2026, naționaliștii clujeni l-au comemorat pe marele erou național Baba Novac. Alături de Comunitatea Identitară au fost prezenți membri ai grupării Camarazii și ai Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu. Manifestarea a început cu intonarea imnului României „Deșteaptă-te, române!” și cu depunerea unei coroane de flori la statuia lui Baba Novac. Participanții la eveniment au spus rugăciunea Tatăl Nostru și au aprins lumânări în memoria haiducului care a luptat pentru creștinătate. Pe durata ceremoniei au ars mereu torțele în amintirea sa.
Au ținut discursuri liderul Comunității Identitare, ing. Nicolae Marchiș și camarazii Vasile Cobzaru, Codrin Goia, Vlad și Ștefan. În cuvântările rostite s-a afirmat importanța cultului eroilor, al luptei pentru credință și pământul strămoșesc, s-a atras atenția asupra invadării Europei și României de către populații din lumea a treia. Vorbitorii au criticat ideologia corectitudinii politice, la adăpostul căruia invadatorii prosperă și europenii sunt persecutați, precum și legile de inspirație stalinistă care încalcă libertatea de exprimare. S-a vorbit despre cenzură și persecuție contra naționaliștilor ca arme ale sistemului corupt, dar și despre actualitatea și importanța exemplului lui Baba Novac.
De câțiva ani, această manifestare, a devenit o tradiție la Cluj-Napoca. Baba Novac rămâne în istoria românilor un mare erou național, european și creștin, un luptător anti-islamist, un haiduc și general al lui Mihai Viteazu, căruia i-a fost alături în cele mai grele lupte împotriva Imperiului Otoman și pentru realizarea primei unificări a Țării Românești, a Ardealului și a Moldovei. Din păcate despre el și despre mulți alți mari înaintași, nu se învață la școală, iar tinerele generații rămân fără exemple de eroism. Doar în anturajele unde se pune accent pe dragostea de neam, pe credința în Dumnezeu și pe cunoaștere, mai pot tinerii afla despre asemenea personalități.
Baba Novac s-a născut în 1520 în satul Poreč din Timoc (în actuala Serbie), dintr-o mamă româncă din familia Basarabilor (familie domnească din Țara Românească ce a dat atâția mari voievozi) și dintr-un tată sârb, pretendent într-o perioadă la tronul Serbiei. A urmat școala la Mănăstirea din Poreč. Vorbea română, sârbă, greacă și slavonă veche, iar de mic copil a învățat cum să mânuiască sabia în luptă pentru a-şi apăra credința ortodoxă în faţa invadatorilor otomani. Impozant ca statură, cu o forţă fizică ieşită din comun, luptând cu arma în mână pe câmpul de luptă și la bătrânețe, Baba Novac a intrat de tânăr în cetele de haiduci din Balcani pentru a fugi de sărăcie, după cum îl portretizează baladele populare. A fost haiduc în Serbia și Bosnia, intrând în slujba lui Mihai Viteazul în timpul atacului armatei voievodului asupra garnizoanei turcești din Ada Kaleh și i-a rămas loial până la moarte.
„Pe blestematul munte România, Baba Novac a petrecut vreo 40 sau 50 de ani, către care adăugându-se alţi vreo 20 sau 30 din viaţa sa de la Poreci, rezultă că Baba Novac era octogenar, când victoriile lui Mihai Viteazul au deşteptat speranţa în sufletul său, chemându-l din codrii Bosniei spre un alt câmp de luptă, într-o altă Românie”, scrie despre el istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Haiducul a intrat în armata lui Mihai Viteazul în anul 1595, în anii bătrâneţii, înainte de celebra bătălie de la Călugăreni, impresionându-l pe domnitor chiar de la prima misiune, când în fruntea a 700 de haiduci i-au gonit de peste Dunăre, la Sofia, pe Paşa Hassan şi numeroasa sa armată. Baba Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan și luând căruțele și caii, armele și toată comoara. După această victorie, Baba Novac primește cinstea voievodului care îl are aproape de sine în toate luptele.
În armata voievodului Mihai, puternicul Baba Novac avea rangul de general alături de fraţii Preda şi Stroe Buzescu, banul Mihalcea, banul Manta şi banul Udrea. Astfel, îl găsim alături în bătălia din 18/28 octombrie 1599 la Șelimbăr, unde, nemaiavând răbdare să aștepte tratativele începute între episcopul Malaspina, sol al cardinalului Andrei Bathory și Mihai, atacă prin surprindere, contribuind la victoria obținută de Mihai. A fost descris împăratului Rudolf al II-lea ca unul dintre cei mai apreciați ostași. În anul 1600, Baba Novac este trimis de Mihai în Banat, în părțile Lipovei, unde este victorios în mai multe lupte. Apoi îl însoțește în Moldova, unde Mihai îi încredințase urmărirea lui Ieremia Movilă. Baba Novac ocupă teritoriul Moldovei și instalează o garnizoană în orașul Iași. În tot timpul campaniei, rapoartele comisarilor împăratului Rudolf al II-lea ni-l arată pe Baba Novac ca pe unul dintre cei mai apreciați ostași. Urmează cucerirea teritoriului până la Camenița și Hotin. A luptat alături de Mihai Viteazul în lupta de la Mirăslău, apoi în 9-19 septembrie 1600 în fruntea unui detașament din apropiere de Ploiești, la Năieni, reușind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor, luptă apoi la Sărata, Năieni, pe 20 octombrie la Bucov, pe Teleajen.
În timp ce se afla cu o solie la Cluj, Baba Novac a fost arestat de Dieta din Cluj (formată din aristocrația maghiară) și condamnat la moarte, fiind executat prin ardere pe rug, torturat și ucis de călăi țigani, la data de 5 februarie 1601, împreună cu duhovnicul său, preotul ortodox Sascu. Au fost legaţi de două grinzi orizontale, asemănătoare unor frigări uriaşe, pe care călăii le învârteau deasupra focului. În prealabil, ei au fost schingiuiţi şi, parţial, jupuiţi de piele. Victimele erau stropite, din când în când, cu apă, pentru ca supliciul lor să fie cât mai îndelungat. Execuţia a durat aproape o oră şi jumătate. După execuție, trupurile celor doi au fost trase în țeapă lângă Bastionul Croitorilor și devorate de corbi.
Citește și:
Baba Novac – erou național, erou european
Baba Novac, haiducul etern, cinstit de naționaliștii clujeni
Baba Novac cinstit cu torțe la Cluj-Napoca
Baba Novac, căpitanul lui Mihai Viteazul, comemorat la Cluj-Napoca
