Istorie prăfuită – Badea Cârțan

Istorie prăfuită – Badea Cârțan

Puțini știu că Badea Cârțan a fost de fapt un adevărat luptător pentru întregirea neamului și pentru românism. Eforturile depuse de el pentru ca în Transilvania să rămână vii cultura și limba română au fost supraomenești. A trecut ilegal, prin Munții Carpați nu o dată ci de zeci de ori, granița dintre România și Transilvania aflată sub administrație imperială Austro-Ungară, cărând cu spatele în desagi sute de cărți românești și reviste românești, pentru românii din Ardeal. Autoritățile maghiare, care începuseră să primească informații că Badea Cârțan aducea cărți și reviste românesti și simţind pericolul ce îl reprezintă acest tip de propagandă naţională, au ordonat confiscarea lor. Câteva mii de volume, și publicații românești, reviste și ziare, au fost confiscate și arse la Brașov, iar Badea Cârțan a fost arestat și a primit un an de închisoare pentru fapta de uzurpare a autorităților maghiare. A fost condamnat de către un judecător sas, care dorea să intre în grațiile stăpânirii. A ispășit doar 6 luni, fiind eliberat la intervenția regelui Carol I, către Franz Ioszef împăratul Austro-Ungariei.

Badea Cârțan este arhicunoscut pentru faptul că a plecat pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian, pe soclul căreia a dormit. De asemenea a dormit câteva nopți și pe soclul statuii lui Mihai Viteazul, unde a fost recunoscut de către valetul lui V.A. Urechea, ca fiind de la el din zonă. Acesta l-a luat, l-a prezentat lui V A Urechea, și asa a ajuns să fie cunoscut de către Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Romanilor. Se cunoaște cu Istrati și cu Tocilescu, ambii îndrăgindu-l .

Badea Cârțan a învățat să citească și să scrie in ciobănie. Drumul pe jos către Roma și la statuia lui Mihai Viteazul, sunt rezultatele ecoului puternic ce l-au avut în sufletul său simplu, aproape inocent dintr-un anumit punct de vedere, faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul și istoria războaielor daco-romane, despre care a citit la scurtă vreme după ce a învățat să scrie și să citească, neavând nici un fel de altă educație.

Își propune să meargă și la mormântul sfânt în Ierusalim. Fiind deja cunoscut pentru drumurile sale și pentru efortul de răspândire a românismului și a cărții românești în Transilvania, autorităţile româneşti îi asigură un bilet gratuit pe calea ferată şi pe apă până la Constantinopol. Se va angaja muncitor pe un vapor rusesc și așa ajunge la mormântul sfant. Este foarte dezamăgit când vede că slujba se tine in mai multe limbi dar nu și în limba română.

 

Badea Cârțan devine o personalitate a vremii, un simbol in viață.

Din păcate în timpul unui drum cu cărți prin munți Carpați este surprins de o schimbare brusca a vremii și de un viscol puternic și se îmbolnăvește grav. Anumite izvoare spun că a fost prins de o avalanșă, de unde a scăpat cu greu după mai multe zile. Se întoarce în țară, unde bolnav și slăbit, îl ia în grija sa dna. Lahovary soția fostului ministru plenipotențiar la Roma, care îl cunoaște, îl stimează pentru truda sa și îl simpatizează. Aceasta îi oferă toate cele necesare traiului și o cameră în castelul său de la Poiana Țapului, unde acesta moare la data de 7 august 1911 la ora 10. A fost înmormântat în cimitirul orașului Sinaia, la înmormântarea sa fiind prezente foarte multe personalități grele ale vremii.

Badea Cârțan s-a născut la 24-01-1849, în comuna Cârțișoara din Sibiu. A luptat în războiul de independență ca și voluntar. A fost iubit de însuși Carol I al României care îl primea ca și prieten și îl simpatiza. A vizitat locul de naștere al Regelui Carol I, și anume castelul Sigmaringen, unde a fost primit de către mama regelui Carol I și de către fratele acestuia. Regina Elisabeta a României i-a dăruit o carte din creațiile sale proprii, cu autograful “Carmen Sylva”.

Badea Cârțan, a transportat din Romania în Transilvania aflată sub stăpânire Austro Ungară, peste 100.000 de volume, reviste, gazete și alte publicații de limbă română.

Bogdan Gabriel