Portul popular, chintesență perenă – identitară românească (II)

 

Portul popular, chintesență peren – identitară românească
(partea a doua – Costumele Junilor Brașovului)

”….. Cu siguranță ați observat că steagurile cetelor de juni au toate chipul voievodului Mihai Viteazu și omniprezența căciulii voievodului. Trebuie OBLIGATORIU știut faptul că Mihai Viteazu a solicitat ajutorul Junilor Brașovului pentru a PUTEA forța porțile cetății, porți care au fost închise de judele brașovean, când Mihai s-a întors din Moldova. În rândul Junilor Șcheieni a existat tot timpul un cult și un respect pentru Vodă Mihai Viteazul.

Ceea ce mai trebuie știut și de asemenea reținut este faptul că în șerpare și chimire junii purtau pistoale. Cultul pentru Mihai Viteazu și perechea de pistoale din chimir, sunt dovada faptului că spiritul românesc nu a fost niciodată unul supus, de sclav și că ospitalitatea românească este caldă până la un punct, acel punct la care trebuie să se oprească și toleranța. ….”

Astăzi serbăm ZIUA NAȚIONALĂ A PORTULUI TRADIȚIONAL DIN ROMÂNIA. Așa cum v-am promis în prima parte a materialului : ”Portul popular, chintesență peren – identitară românească”, astăzi, serbând costumul național, vom vorbi despre costumele tradiționale ale Junilor Brașovului.

După cum am spus, există șapte cete de juni : junii tineri, junii bătrâni,junii curcani, junii brașovecheni, junii dorobanți, junii roșiori, junii albiori.

JUNII TINERI : În istorie, erau îmbrăcați în haine obișnuite românești, cămașă albă, lungă până mai sus de genunchi, fără guler, cu mâneci lungi și largi, cioareci albi, strânși pe picior. Se încălțau cu opinci sau cizme. Pe cap purtau pălărie rotundă cu bor larg și calota rotundă. La brâu șerpare late și ghintuite. Aveau mustăți mari, răsucite în sus și pletele lungi. Pe vreme rea se îmbrăcau, cu cojoace și sărici. Astăzi ei poartă cămașă albă, creață, lungă până la genunchi, un flanel cu mâneci, acoperit de un laibăr și de un spențer adică o haină și o jachetă, de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflați cu aur. Cioarecii albi de dimie fină, iar în picioare cizme. Pălării din catifea, împodobite cu panglici tricolore

JUNII BĂTRÂNI : Poartă costum identic cu Junii Tineri, dar nu au panglici la pălărie. Poartă tricolorul ca panglică în bandulieră iar pe piept poartă lenta tricolor.

JUNII CURCANI : Numele de „Curcani” vine de la corpul de armată al României care a luptat pentru Independență la 1877. Românii din Ardeal nu au putut participa la acest război, ori faptul că șcheienii preiau aceste costume la doi ani după, denotă că simțeau și trăiau românește, costumul fiind un simbol. El este asemănător cu cel al Junilor Tineri, cu deosebirea că, în loc de pălării, poartă căciuli negre cu țoc, împodobite cu pene de curcan și susținute sub bărbie cu o curelușă fină. Căciulile amintesc de Mihai Viteazul, motiv pentru care pe steagul cetei apare chipul Voievodului Mihai.

JUNII DOROBANȚI : Au un costum asemănător cu Junii Curcani, cu diferența că au o căciulă sură (gri), tot asemănătoare cu cea a voievodului Mihai Viteazul. Pe căciulă apare stema Țării Românești. și cei doi lei.

JUNII BRAȘOVECHENI : Sunt identici cu Junii Bătrâni, cu deosebirea că în loc de pălării, poartă căciula țurcană cu „țugui”.

JUNII ROȘIORI : Au cel mai frumos costum : cămașa este din plin brodată cu motive populare țărănești, înfrumusețată de mii de paiete din argint aurit, sau alamă. Șerparul este cusut cu mărgele și fluturi aurii. Laibăricele sunt din dimie albă, brodate cu ibrișin negru, împodobite cu găitane. O particularitate constă in faptul că vătaful poartă lăibărica pe umărul stâng, iar ceilalți juni rosiori o poartă pe umărul drept. Caracteristica este căciula de roșior cu pompon roșu.
Unii bătrâni șcheieni povestesc faptul că, actualele căciuli sunt date ca model de Nicolae Iorga, care le luase de la regina Maria după ce aceasta promisese in 1926 să ajute traditiile junilor. Regina Maria în calitate de colonel onorific al Regimentului 4 Rosiori a transmis junilor elemente ale uniformei de paradă a roșiorilor.

Actualul steag este din mătase și este făcut la 1977 sărbătorind 100 de ani de la războiul de independență, purtând pe una din fețe chipul lui Mihai Viteazul, iar pe cealaltă, un June Roșior.
Pe suportul steagului sunt placate cu fier numele membrilor grupului.

 

JUNII ALBIORI : Au cămăși de pânză albă cu 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive țărănești, pe care le poartă pe din afară, până la genunchi și largi. Se încalță cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial căciula era neagră, dar pentru a se diferenția de celelalte cete și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, după cea a lui Mihai Viteazul.
Albiorii au un chimir lat cusut cu motive țărănești și doar vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”).

Steagul este confecționat tot în 1977.

Cu siguranță ați observat că steagurile cetelor de juni au toate chipul voievodului Mihai Viteazu și omniprezența căciulii voievodului. Trebuie OBLIGATORIU știut faptul că Mihai Viteazu a solicitat ajutorul Junilor Brașovului pentru a PUTEA forța porțile cetății, porți care au fost închise de judele brașovean, când Mihai s-a întors din Moldova. În rândul Junilor Șcheieni a existat tot timpul un cult și un respect pentru Vodă Mihai Viteazul.

Ceea ce mai trebuie știut și de asemenea reținut este faptul că în șerpare și chimire junii purtau pistoale. Cultul pentru Mihai Viteazu și perechea de pistoale din chimir, sunt dovada faptului că spiritul românesc nu a fost niciodată unul supus, de sclav și că ospitalitatea românească este caldă până la un punct, acel punct la care trebuie să se oprească și toleranța.

În episodul următor, despre cele peste patruzeci de Troițe ale Șcheiului și legătura spirituală a acestora cu Junii Brașovului.

Bogdan Gabriel Ungureanu