Ștefan cel Mare și Sfânt PREZENT!

Pe data de 13 Iulie 2024 (2 Iulie după calendarul vechi) s-au împlinit 520 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, domnitor al Moldovei (1457-1504) și unul din cei mai mari eroi din istoria românilor. Cu această ocazie, militanții Comunității Identitare din Cluj-Napoca au realizat o pictură murală cu marele voievod. După câteva zile de muncă a fost terminat desenul care îl reprezintă pe Ștefan cel Mare, călare pe cal cu sabia și sceptrul.

Ștefan cel Mare a avut cea mai lungă domnie din istoria Moldovei, domnind timp de 47 de ani. Sub conducerea lui țara a prosperat, în ciuda numeroaselor războaie cu Ungaria, Imperiul Otoman, Hanatul Crimeii sau Polonia. Înzestrat cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar, dar mai ales cu o credință puternică în Dumnezeu, acesta reușit să mențină independența Moldovei într-o perioadă istorică dificilă. Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniți preponderent din mica boierime, ridicați la demnități pe baza meritelor militare, loialității față de domn sau a înrudirii apropiate cu acesta. De asemenea a sprijinit foarte mult dezvoltarea răzeșimii (țărănimea liberă) prin împroprietăriri colective ale obștilor de răzeși, în special în urma războaielor și bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat loialitatea acestei clase, liniștea socială în țară și forța umană pentru a avea o armată de masă – „oastea cea mare”. Și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni din mica boierime, ridicați în funcții pe baza meritelor militare și a loialității. S-a remarcat pe plan european și ca un mare apărător al creștinătății și luptător anti-islamic, prin victoriile sale împotriva turcilor, cea mai semnificativă find bătălia de la Vaslui (1475).

Conform tradiției, voievodul a ridicat câte o biserică după fiecare bătălie câștigată drept mulțumire lui Dumnezeu și întru pomenirea celor căzuți în lupte. Aceste mănăstiri au avut un rol important în păstrarea spiritualității, culturii și identității românești de-a lungul veacurilor. Personalitatea lui Ștefan cel Mare și Sfânt e legată pe vecie și de județul Cluj. Cât timp a avut în posesie, ca feudă, satul Feleacu (aflat pe dealul Feleacului la sud de Cluj-Napoca), a construit aici o biserică ortodoxă. Aceasta a servit o vreme drept catedrală a Mitropoliei Transilvaniei. O altă biserică a fost ctitorită de domnitor în satul Vad, care a slujit drept mănăstire și reședință episcopală. Datorită ajutorului oferit românilor ortodocși din Ardeal, inclusiv prin ridicarea de biserici, episcopia ortodoxă a locului poartă astăzi numele de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. La 20 iunie 1992 a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, fiind înscris în sinaxar, cărțile de cult etc., cu numele „Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” (sărbătorit la 2 iulie).