Comunitatea Identitara România
Născut în Munții Apuseni într-o familie înstărită de moți, Avram Iancu avea să devină una dintre cele mai importante personalități din istoria României, în special a Transilvaniei.
Gimnaziul l-a urmat începând cu anul 1837 la Zlatna și l-a absolvit în anul 1841. S-a înscris, apoi, la Liceul Piarist din Cluj, iar începând cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj.
A fost cancelist la Târgu Mureș și în acea perioadă i-a cunoscut pe cei mai mulți dintre tinerii români care aveau să îi fie camarazi de luptă în timpul Războiului Național din Transilvania. În acea perioadă, românii din Transilvania erau persecutați de către regimul maghiar, iar această persecuție era din ce în ce mai accentuată.
Susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848 a venit împreună cu 10.000 de moţi. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: ”Uitaţi-vă pe câmp, românilor, suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”.
În septembrie 1848, în cadrul celei de-a treia adunări a românilor, a avut o contribuţie semnificativă la adoptarea unui nou program revoluţionar care cuprindea: schimbarea aşezămintelor sociale şi politice din Transilvania prin recunoaşterea naţiunii române şi reprezentarea ei proporţională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria, acceptarea constituţiei liberale austriece din 25 aprilie 1848.
În zona Munţilor Apuseni, trupele maghiare s-au lovit de rezistenţa eroică a românilor. Înzestrat cu calităţi militare, Avram Iancu a fost cel care a întocmit planul de apărare. Simplu şi ingenios, planul său se baza pe condiţiile terenului muntos şi pe faptul că cetatea de piatră a Munţilor Apuseni nu putea fi asediată decât pe cele trei şosele care ofereau posibilităţi de înaintare trupelor maghiare.
La 10 septembrie 1872 trecea la Domnul un mare român – Crăișorul Munților, Avram Iancu.
Membrii Comunității Identitare și ai asociației Neamunit au comemorat 149 de ani de la trecerea la Domnul a unui mare erou național.
“Neamul nostru n-a trăit prin milioanele de robi care și-au pus gâtul în jugul străinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toți haiducii, car în fața jugului străin nu s-au supus, ci și-au pus flinta în spate și s-au ridicat pe potecile munților, ducând cu ei onoarea și scânteia libertății. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin „majoritățile” lașe și „cuminți”. “