SuperBonus de cultură: 14 februarie – Grigore Vieru e mai bun decât Valentine’s Day!

Născut pe 14 februarie (1935), trecut în veșnicie pe 18 ianuarie (2009), GRIGORE VIERU e un adevărat model de îndrăgostit de care trebuie neapărat să știi dacă vrei să fii și tu un(o) îndrăgostit(ă) adevărat(ă) !

Grigore Vieru a iubit nespus femeia – soția – mama, familia, copiii, credința, cultura, natura, plaiul natal, limba română, neamul românesc de pretutindeni și țara românească de pe ambele maluri ale Prutului, umanitatea și viața.

A fost un îndrăgostit de tot ceea ce e frumos. Și-a exprimat dragostea în mod special prin poeziile sale, fiind considerat cel mai mare poet român basarabean. Posesor al unui talent și har Dumnezeiesc, cu modestie se numea pe sine „o lacrimă a poetului Mihai Eminescu”, poetul național al românilor al cărui vers Vieru îl iubea enorm.

A fost un luptător și pentru idealurile naționale, pentru reunirea Basarabiei cu România, fiind unul dintre principalii promotori ai Mișcării de Renaștere și Eliberare Națională din Moldova anilor ’80. A înfruntat cu tenacitate suferințe și pericole pentru idealurile și iubirile lui.

Dacă ziua de 14 februarie este mediatizată mai mult de programe speciale la TV și radio ca „Valentine’s Day – ziua îndrăgostiților”, cu „dedicații de dragoste”, felicitări, concursuri, premii, promoții, tarabe de comercianți cu produse kitsch „Made in China”, goană după cadouri, concerte, chefuri tematice în cluburi sau în stațiuni turistice, „căsătorii de probă”, „căsătorii de o zi”, „Be my Valentine!”, o adevărată invitație la sexualizare și desfrâu, o sărbătoare artificială a celor care proclamă iubirea cu orice preț în această zi chiar și dacă nu există, o activitate superficială, comercialistă, o sărbătoare denaturantă de la sensul inițial și importată în România asemenea „Halloween”-ului (uitând că și românii au o sărbătoare autohtonă a îndrăgostiților, „Dragobete”, pe 24 februarie), amintirea zilei de naștere și a personalității lui Grigore Vieru ar constitui un model de normalitate. Grigore Vieru e un model de dragoste curată, fidelă, statornică, morală și creștină.

Putem sărbători dragostea prețuind și valorile noastre naționale autohtone! Pe 14 februarie cunoaște-l sau amintește-ți de Grigore Vieru și poți afla cu surprindere că e mai mare, mai prețios și mai bun decât „Valentine’s Day!”

„Super-Bonus de cultură” îți oferă acces la cele mai frumoase POEZII, CITATE, FILME despre Grigore Vieru, MUZICĂ pe versuri de Grigore Vieru și o scurtă BIOGRAFIE a acestuia.

Recită-i iubitului/iubitei o poezie de dragoste scrisă de Grigore Vieru

– A, iubite, a,
Mai spune-mi ceva,
Că mi-i drag să-mi spui
Ce nu știu, drag pui,
Că mi-i drag să-ascult
De dragoste mult,
Haide, spune-mi cum se
Iubesc pasările.

– O, iubito, o,
Cred că tot ca noi:
Copacii bătrâni
Acasă rămân
Ca niște bunici
Cu puii cei mici
Care-n brațe-i leagănă
Până-i frunza galbenă.
Pe-urmă bat vântoasele,
Și nu-i nici o păsare,

Pe-urmă le cad foile,
Se-nvelesc cu ploile.
Pe-urmă îi dor crengile
Și n-au ce să legene.
(„A, iubite, a” de Grigore Vieru)

Vreau să te văd, femeie,
Sau vino să mă vezi,
Mi-e dor de iarba crudă
A ochilor tăi verzi;

De-a tale negre gene
Ce tremură ușor
Ca aburul de ploaie
Deasupra codrilor.

Vreau să te văd, bărbate,
Sau vino să mă vezi,
E timpul coasei, iată,
În ochii mei cei verzi.
Cosește, hai ca iarba,
Cu rouă și cu stea,
Mai deasă și mai verde
Să crească-n urma ta.
(„Vreau să te văd” de Grigore Vieru)

Drago! O, tee,
Dulce mireasmă!
La gură – femeie,
La mijloc mireasă.
Curge izvorul,
Grâul răsare
Acolo pe unde
Trec urmele tale;
Vălură dorul
Des ca o iarbă,
Parcă răspunde,
Parcă întreabă.
(„Acolo pe unde (Drago! O, tee)” de Grigore Vieru)

Duminică dimineața
Copiii noștri amândoi
Se urcă în pat
Între noi…
Ne scot de pe degete
Palidele inele,
Le duc la ochi
Și se uită la mama și tata
Prin ele.
O, golul rotund al inelelor
Se umple atunci
De văzul copiilor luminos.
Și-n toată lumea
Nu există joc mai frumos.
(„Joc de familie” de Grigore Vieru)

Mai multe poezii de Grigore Vieru găsești la linkuri:

https://1md.online/poezii/autor/vieru/versuri-dragoste

https://poetii-nostri.ro/grigore-vieru-autor-196/

https://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/grigore-vieru.html

Citate și aforisme de Grigore Vieru

Dacă n-ar fi iubrea, m-aș teme de viață
Poate că într-adevăr ochii femeii iubite sunt marginea lumii.
Găsim în femeie puterea frumuseţii, iar în bărbat frumuseţea puterii.
Femeia este al cincilea anotimp, în care natura se odihneşte, amintindu-şi toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii.
Dacă un conducător de ţară s-a îndrăgostit brusc de o femeie, dânsul este ori prea tânăr, ori prea bătrân pentru tron.
Cel mai puternic bărbat poate fi înghiţit de o simplă gropiţă din obrazul femeii.
Femeia învinge tot, apoi plânge.
Mama este începutul tuturor începuturilor.

Dintre toate religiile, cea mai frumoasă este mama.
De ce mai suflu dimineaţa în promoroaca geamului, dacă nu se mai văd prin zăpadă urmele mamei?!
Nicio mamă nu este războinică, dar vitejia fiului ei îi umple sufletul de o vie şi înălţătoare mândrie.
Pragul este un animal divin care se hrăneşte cu urmele mamei.
“Acesta e Soarele”, spunem copiilor, şi nimeni nu întreabă: “De ce?”
Copiii scriu pe zăpadă numele mamei cu atâta bucurie, de parcă dânşii au descoperit numele ei şi strălucirea zăpezii.

Nici copilul nu plânge când de pâine se frige.
Tatăl este o mamă vitregă mai bună.
A fi tată e mult, a fi mamă e totul.
Femeia se naşte mamă, bărbatul se naşte pur şi simplu.
Cea mai veche carte din lume este o mamă, cea mai frumoasă carte din lume este o mamă.
Întâi pâine, apoi măsline! Întâi cântecul mumei, pe urmă al lumii.
Dacă oferi mamei o floare, îngerul ei păzitor poate să-şi caute liniştit de alte treburi.
Dragostea dintre femeie şi bărbat nu trebuie s-o aşezăm nici înaintea, nici în urma dragostei de Patrie, ea trebuie aşezată acolo unde a lăsat-o Dumnezeu: între Pământ şi Cer.
Dorinţa este amintirea a ceea ce a fost, dorul – a ceea ce va fi.
Mama este începutul tuturor începuturilor.
Mamă, tu ești patria mea.
Cele mai vechi popoare din lume sunt mamele.

Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul (în 1973, G.Vieru face prima vizită în România, în cadrul unei delegații de scriitori din URSS)
Eu n-am trecut Prutul – l-am sărit.
Cât caracter, atâta ţară.
S-ar putea crede că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române.
Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia şi Limba Română.
Biblia o putea scrie şi poporul român, pentru că n-a fost mai puţin chinuit şi mai puţin dăruit cu har, dar n-a avut un Hristos şi un Moise al său.
Stă în puterea Limbii Române să-l găsească odată şi odată pe Dumnezeu.
Nu se va şti niciodată câţi înţelepţi şi câţi proşti sunt în Bucureşti, pentru că acolo toată lumea posedă exemplar Limba Română.
Republica Moldova e prea mică pentru a face o politică mare, iar poporul ei prea singur pentru a putea nimeri în propria lui istorie.
Laudă cu măsură poporul tău, pentru că şi tu faci parte din el.
Este nedrept să înveţi copilul cum să moară pentru patrie, înainte de a-l învăţa cum să trăiască pentru ea.
Sunt două lucruri pe care un bărbat nu are dreptul să le piardă nici în cel mai urât vis: ţara şi demnitatea.
Îţi trădezi oare patria zburând mai sus de gloanţe?!
Limba este creaţia omului prin Dumnezeu. Mai sus omul nu s-a putut ridica. Mai sus Dumnezeu a ridicat numai stelele pe cer şi brazii pe munţi.
Mi-ar fi ruşine să întreb pe maică-mea dacă-i româncă sau nu.
Patria este ca un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă.

Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată.
Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe şi rusul.
Nu te făli că scrii româneşte – scrie ceva.
Limba este focul veghetor al Patriei, suflarea ei caldă, sănătatea ei liber ziditoare de frumos. Limba este frumuseţea activă a patriei.
Se zice că pomii la început vorbeau graiul astral, dar auzind mai apoi în preajmă cântecele limbii noastre, au muţit de mirare şi admiraţie şi de atunci, în locul cuvintelor, nu mai scot pe ramuri decât fructe.
Întotdeauna m-am mirat cum poţi să rămâi un prost în mijlocul unei Limbi atât de frumoase şi înţelepte cum este Limba Română?
Cine îşi schimbă limba, îşi schimbă Patria.
Îl iubesc pe Dumnezeu, chiar dacă pare să fi uitat Patria mea; îmi iubesc Patria, chiar dacă pare să-l fi uitat pe Dumnezeu.
Doi sunt cei care pot muri de plăcere, scărpinaţi: porcul şi graniţa de pe Prut.
Dacă nu aş fi român, aş trăi în România.
E bine să înveţe un popor de la altul, însă nu e bine să înveţe un popor pe altul.
Fac parte din elită prin faptul că vorbesc, gândesc şi simt româneşte.
România este o ţară plină de câmpii, munţi, ape, cântece, istorie şi graniţe.
Mereu am spus că este un mare neadevăr şi o crimă ce s-a făcut atunci. În mod programat au vrut să ne extermine ca etnie. Aici au fost puţine biserici demolate, dar la noi au fost rase de pe faţa pământului sau transformate în depozite. Mănăstirile, nu o să credeţi: una era spital de boli venerice, alta, spital de tuberculoşi, alta, puşcărie pentru minori, ca o sfidare.
Biserica a fost unul din stâlpii fundamentali care a ținut acoperișul spiritualității noastre.
Doi mari vrăjmași are românul: mila pentru străini și ura pentru ai lui.
Nu m-ar cuprinde mirarea dacă două morminte române s-ar certa într-o zi între ele, mira-m-aş dacă s-ar împăca.
Mi-aş iubi ţara / La fel de mult / Chiar dacă / Singurul om bun din ea / Ar fi numai mama, / Chiar dacă / Singurul lucru bun din ea / Ar fi numai Limba Română (versuri din poezia Limba română)

O spun să mă audă şi plin de floare pomul: „Şi din mormânt voi spune mulţimii adevărul”.
Nu sunt un om curajos, ci, pur şi simplu, mi-e ruşine să ocolesc adevărul. Trebuie să spunem adevărul aşa cum ne-am ruga lui Dumnezeu
Un fluviu adevărat nu se sperie de clocotul mării – se aruncă în ea.
Lasă-te răstignit, adevărule, poate că te va găsi lumea în sufletul ei aşa cum l-a găsit pe Hristos.
Onoarea merge desculţă prin tăciunii aprinşi fără să-i pese dacă lasă ori nu urme.
Poţi iubi până la Dumnezeu, dar este cu neputinţă să şi gândeşti până la El.
Chiar dacă nu ar exista Dumnezeu, oricum, nu omul a creat Universul.
Nici religia nu a putut acoperi vreodată răutatea omului – întotdeauna i-au rămas afară ghearele.
Nu poţi atinge cu ochii un ideal dacă nu eşti luminat de aura suferinţei.
Există trei prilejuri de a te cunoaşte pe tine însuţi: munca, iubirea şi cumpăna.
Când nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, când nu va mai fi iarbă, copiii vor face un om de pământ, când nu va mai fi nici pământ, copiii vor face un om de piatră, când nu va mai fi nici piatră, umbra unui om de cenuşă se va profila pe cer – şi nu vor mai fi nici copii atunci…
Deşi pământul se învârte mereu, m-am născut acasă.
Sufletul rănit naşte mărgărint.
Întâi să lucească pe vârful peniţei stropul cel roşu al sângelui meu, pe urmă roua pe iarbă.
Un nume curat – iată care este ţărâna cea mai uşoară pe pieptul celui coborăt în pământ.
Cărunteţea lui Dumnezeu, zăpada-n Carpaţi şi halatul medicului – atât a rămas curat în lumea asta.
În artă, ca şi în război, trebuie să mergi pe drumul tău ca să învingi.

Răbdarea este credinţa în forţele proprii.
Răbdarea nu este scrisă pe nici un steag.
Răbdarea îndelungată se preschimbă în lene.
Cel înţelept este cel care înţelege pe un prost.
Nu mă supăr că n-am bani. Bani puţini, puţini duşmani.
După iarbă, modestia este cea mai des călcată în picioare.
Dacă eşti mândru, atunci vei suferi, iar dacă nu eşti – atunci nu preţuieşti nimic.
Spun şi înţelepţii prostii, dar le mai selectează.
Până și vântul deschide uneori cartea, boule!
Poeţii sunt copiii naturii.
Poezia, pentru mine, reprezintă dragostea de pământ, de pământul din care te tragi, iubirea pentru limba strămoșilor tăi. Poezia […] este răzbunarea frumuseții pe urâțenie. O răzbunare creștinească!
Poezia pe care o simţi este ca şi înţeleasă.
Nimeni nu ştie mai bine ca inima secretele creierului. Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii.
Ochii îs doi şi-s trişti, d-apoi inima, singură?!
Sunt ochii mării frumoşi, dar mergem după apă la izvor.
Nu sunt atâţia ochi pe pământ câtă frumuseţe în jur.
Suntem un amestec ciudat de stări şi lucruri: trădăm plângând şi râdem trădând.
Este interesant să observăm că cele mai multe cuvinte româneşti care exprimă lucruri esenţiale sunt compuse din cinci litere: Iisus, Crist, Maria, Paşti, cruce, preot, altar, Putna, soare, stele, pâine, izvor, lapte, iarbă, copac, codru, munte, Mureş, maică, limbă, doină, nuntă, copil, botez, frate, vatră, moşie, hotar, român… Să fie oare la mijloc o simplă coincidenţă numerică? Nu stă oare această cifră a sunetelor româneşti sub semnul unei taine?
Dacă am un scop, merg hotărât spre el chiar dacă îl văd arzând în flăcări.
Sunt bun în măsura în care mi-o îngăduie răul din jur.
Adevăratele tristeţi sunt trei: de maică, de cel drag şi de muzică; restul sunt păreri de rău
Talentul numai a spus că mă ajută, iar munca m-a ajutat. Geniul corectează ceea ce a greșit harul.
Robul de azi – un câine care păzeşte alt câine de alţi câini cu mulţi câini şi ei.
Vai de bătrâneţea rezemându-se numai în toiag.
Un bătrân va refuza, din mândrie, bucăţica de pâine rămasă de la ospăţul tinerilor, dar nu va refuza nicicând rămăşiţa de glorie.
Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi (epitaful de pe mormântul lui Grigore Vieru, la dorința încă din viață a poetului)
Chiar dacă mor, trebuie să înving, chiar dacă nu voi învinge, trebuie să lupt.

Scurtă biografie a lui Grigore Vieru

GRIGORE VIERU s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererîta, fostul județ Hotin (azi raionul Briceni, în nordul Republicii Moldova), pe malul stâng al Prutului (azi, vizavi de satul natal al lui Grigore Vieru, peste râul Prut, se întinde județul Botoșani).

Grigore Vieru a rămas, până la ora actuală, cel mai mare poet poet român din Basarabia și cel mai mare scriitor român de poezie pentru copii. El a scris celebrele carți devenite „obligatorii” pentru preșcolarii și școlarii basarabeni „Albinuța”(1964), „Duminica cuvintelor” (1969) și „Abecedarul”(1970) – în colaboare cu scriitorul Spiridon Vangheli și pictorul Igor Vieru, pentru care s-a dat o luptă aprigă de cîţiva ani pentru apariţia lui, lucrarea fiind considerată „naţionalistă” de către autorităţi. Tot în 1970 apare volumul selectiv de versuri pentru copii “Trei iezi”. La numai cîteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din librării pentru poemul “Curcubeul”, în care s-a găsit “ascuns” tricolorul românesc. În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii „Maria Mirabela”, al regizorului Ion Popescu „Gopo”, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru.

Pentru toată munca sa de până atunci este recunoscut internațional primind, în 1988, „Diploma de onoare Andersen”, cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii. În 1990, Grigore Vieru a fost ales membru de onoare al Academiei Române care îl propune, în 1992, pentru „Premiul Nobel pentru Pace”. În 1993 este ales membru corespondent al Academiei Române. În 1997 lansează volumul antologic „Acum și în veac”, iar în anul 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României, „Eminescu – 150 de ani de la naștere”.

La sfârșitul anilor 1980, Grigore Vieru s-a găsit în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și s-a aflat printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină. A fost ales deputat al poporului în 1989.În 1994 neo-comuniștii din Partidul Democrat Agrar, ajunși la putere în Moldova, renunță la imnul de stat „Deșteaptă-te, române” și le propun poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen Doga să compună versurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în ziarul „Literatura și arta” următoarele:

„Dreptatea istorică va blestema poeții și compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Național „Deșteaptă-te, române”, cocoțându-se ei în locul strălucirii și necesității lui istorice.”

A luptat pentru independența Republicii Moldova față de URSS, pentru adevărul lingvistic și intrarea în drepturi a limbii române scrisă cu grafie latină ce să înlocuiască așa-zisa „limbă moldovenească” scrisă cu grafie chirilică inventată și impusă de ocupantul sovietic, și a militat pentru reunirea pașnică a Basarabiei cu Patria Mamă – România.

În noaptea de 16 ianuarie 2009, Vieru a suferit un grav accident de circulație, întorcându-se într-o mașină de la omagierea lui Mihai Emiescu de la Cahul și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. A încetat din viață pe data de 18 ianuarie 2009 și a fost înmormântat la Chișinău pe 20 ianuarie. Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce, câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru.

*********

Dacă apreciezi că și alte persoane merită să vizioneze aceste informații, preia și postează linkul articolului pe paginile tale de pe rețelele de socializare, trimite-le direct linkul sau descarcă, printează și distribuie colegilor, prietenilor, cunoscuților, străinilor anunțul „SuperBonus de cultură: Grigore Vieru e mai bun decât Valentine’s Day!” atașat AICI:

AFIS SuperBonus 14 februarie GRIGORE VIERU

*********

Inițiativa „SuperBonus de cultură” va continua în viitor să ofere informații consistente și despre alte subiecte de interes pentru completarea culturii generale, dezvoltării personale sau profesionale și a conștiinței naționale.

Abonează-te la notificările acestui site accesând butonul clopoțel și vei fi înștiințat de fiecare dată când vor fi postate viitoarele „SuperBonusuri de cultură”!

Distribuie! Culturalizează-i și pe alții! Dacă apreciezi că și alte persoane merită să afle aceste informații, preia și postează linkul articolului pe paginile tale de pe rețelele de socializare, trimite-le direct linkul sau descarcă, printează și distribuie colegilor, prietenilor, cunoscuților, străinilor, documentele atașate la fiecare ediție.

Contribuie la inițiativa „SuperBonus de cultură”! Dacă ai propuneri cu alte teme pe care le consideri de interes pentru cultura generală, dezvoltarea personală sau profesională și conștiința națională a actualelor generații, dacă deții documente inedite, arhivă foto-video sau documentare video favorite, scrie-ne sugestia printr-un email la adresa info@comunitateaidentitara.com și vom analiza propunerea ta.

********